Autoritatea Palestiniană (AP) este în pragul asfixiei financiare ca urmare a epuizării fluxului de resurse şi a puternicei recesiuni cu care se confruntă economia palestiniană, atenţionează Banca Mondială (BM) într-un raport publicat joi, citat vineri de AFP, transmite agerpres.
AP înregistra la finalul anului trecut un deficit de 682 de milioane de dolari, adică 3,9% din PIB, cifră care ar urma aproape să se dubleze în acest an, ajungând la 1,2 miliarde de dolari.
Cauza o reprezintă scăderea semnificativă a veniturilor colectate de guvernul israelian fără să mai fie remise Autorităţii Palestiniene, dar şi recesiunea anticipată a economiei palestiniene, estimată de BM între 6,5% şi 9,4%, previziuni mai exacte nefiind posibile.
Evident, situaţia este şi mai dificilă în Fâşia Gaza, a cărei economie este de aşteptat să scadă de peste două ori după reculul sever de la sfârşitul lui 2023, în urma lansării ofensivei israeliene ca răspuns la atacul Hamas din 7 octombrie 2023.
Recesiunea severă a antrenat creşterea sărăciei atât în Cisiordania, cât şi în Fâşia Gaza, în aceasta din urmă cvasitotalitatea populaţiei ajungând sub pragul sărăciei.
Unul dintre motive îl constituie pierderea locurilor de muncă în ultimele şase luni – aproape 500.000, dintre care 200.000 în Gaza şi aproape 150.000 din cele ocupate de palestinieni care mergeau la muncă în Israel.
Situaţia umanitară continuă să se deterioreze, insecuritatea alimentară afectând 95% din populaţia din Gaza, în timp ce nordul Fâşiei este considerat ca fiind în situaţia de foamete, cu “niveluri catastrofale ale insecurităţii alimentare”, subliniază Banca Mondială.
Raportul, care are la bază un studiu al London School of hygiene and tropical medicine şi al Universităţii americane Johns Hopkins, apreciază că între 58.000 şi 66.000 de oameni ar putea muri de foame, „dacă se menţine tendinţa actuală”.
