La ședința din 31 mai, judecătorii s-au pronunțat pe mai multe cereri înaintate de avocații celor opt inculpați, acuzați de abuz de putere. Magistrații au admis solicitarea lor de a-i invita ca martori pe foștii membri ai executivului și ai Consiliului național pentru parteneriatul public-privat. Judecătorii au permis, de asemenea, să fie anexată la dosar în calitate de probă înregistrarea video a ședinței Guvernului la care s-a aprobat concesionarea aeroportului, potrivit europalibera.org.
Cererea de audiere a judecătoarei Stella Bleșceaga, care este și președinta completului care examinează respectivul dosar, a fost respinsă. Magistrații au decis să nu-l cheme în instanță nici pe membrul Consiliului Superior al Magistraturii Ion Guzun. Avocații cereau audierea celor doi pe motiv că ei au participat la o ședință a Consiliului Superior de Securitate la care s-au discutat dosarele de rezonanță.
Judecătorii nu s-au pronunțat pe marginea demersului apărătorului fostului ministru al Economiei, Valeriu Lazăr, care ceruse să fie anulate actele prin care a fost pornită urmărirea penală împotriva lui. Ei au precizat că se vor expune pe acest subiect după examinarea dosarului.
De asemenea, judecătorii au spus că vor decide la alte ședințe dacă vor numi sau nu o expertiză judiciară repetată, pe care insistă apărarea.
Astfel, după un an, a fost încheiată etapa de ședințe preliminare în acest dosar, iar pe 14 iunie va începe etapa de cercetare judecătorească.
După ședință, fostul premier Iurie Leancă a spus jurnaliștilor că „se bucură” pentru decizia judecătorilor. Potrivit lui, foștii săi colegi din executiv trebuie să răspundă în fața instanței de ce s-au ghidat atunci când au votat pentru concesionarea aeroportului. El însuși ar fi susținut această decizie pe motiv că pista aeroportului era deteriorată și exista riscul ca aerogara să-și piardă licența.
Leancă speră că foștii miniștri se vor prezenta în instanță. „Va fi un gest și de responsabilitate civică, fiindcă tot ei au indus aceasta teorie că a fost un gest ilegal. Să vină să-și explice votul de altădată. I-a forțat cineva cu arma la tâmplă sau, vorba domnului Lazăr, poate, le-a dat niște bani cineva? Pe mine nu m-a forțat nimeni”, a declarat fostul premier.
În opinia lui, legalitatea deciziei Guvernului de concesionare a aeroportului a fost confirmată chiar de judecătorii care au susținut rezilierea contractului. „Concesiunea a încetat nu pe motivul ilegalității, dar pe motivul că cel care l-a luat în concesiune și-a luat angajamentul [de a face investiții și nu l-a respectat]”, a argumentat Leancă.
Prima dată avocații au solicitat audierea foștilor miniștri în februarie. Atunci, Președinția a declarat prin Adrian Băluțel, șeful de cabinet al Maiei Sandu, că șefa statului nu se va prezenta în instanță pentru că, în calitate de ministră a Educației în Guvernul Leancă, nu a votat pentru concesionarea aeroportului. La rândul său, premierul Dorin Recean, care era pe atunci ministru de Interne, a spus că va veni în instanță dacă va fi citat.
Potrivit învinuirii, cei opt inculpați ar fi permis concesionarea aeroportului în interesul „grupării criminale” conduse de oligarhul Ilan Șor, prejudiciind statul cu 392 milioane de lei. Toți pledează nevinovați, iar avocații spun că nu le este clar cum a fost formată suma prejudiciului și cer o expertiză judiciară repetată.
Aeroportul Internațional Chișinău a fost dat în concesiune companiei Avia Invest în 2013, pe un termen de 49 de ani. În 2020, autoritățile au început procedura de reziliere a contractului de concesionare, invocând că concesionarul nu și-a onorat obligațiile și nu a investit în dezvoltarea aeroportului suficienți bani.
În decembrie 2023, Curtea Supremă de Justiție a susținut printr-o decizie definitivă rezilierea contractului și aeroportul a revenit în proprietatea statului.
