Cel puţin unul din patru copii cu vârste sub cinci ani din întreaga lume trăieşte într-o „sărăcie alimentară severă”, ceea ce înseamnă că peste 180 de milioane de copii riscă sechele grave în lipsa unei alimentaţii nutritive şi diversificate, denunţă Fondul Internaţional pentru Urgenţe ale Copiilor al Naţiunilor Unite (UNICEF), informează joi AFP, citată de agerpres.
Un număr „şocant” de copii „supravieţuiesc cu un regim alimentar foarte sărac, consumând produse provenite din două grupuri alimentare sau mai puţin”, explică Harriet Torlesse, unul dintre autorii raportului publicat miercuri seara.
Potrivit recomandărilor UNICEF, copiii cu vârste mici ar trebui să consume în fiecare zi alimente din cel puţin cinci din cele opt grupuri de alimente (lapte matern, cereale, fructe şi legume bogate în vitamina A, carne sau peşte, ouă, produse lactate, leguminoase, alte fructe şi legume).
Însă 440 de milioane de copii sub cinci ani (66%) care trăiesc în circa o sută de ţări cu venituri mici şi medii trecute în revistă nu au acces în fiecare zi la aceste cinci grupuri de alimente şi prin urmare trăiesc într-o situaţie de “sărăcie alimentară”.
Iar printre ei, circa 181 de milioane (27%) consumă în cel mai bun caz alimente din două grupuri de alimente.
Aceşti „copii care consumă doar din două grupuri de alimente pe zi, de exemplu orez şi un pic de lapte, au 50% mai multă probabilitate de a suferi de forme grave de malnutriţie”, alertează directoarea executivă a UNICEF, Catherine Russell, într-un comunicat. Forme grave precum emacierea, adică slăbire pronunţată care poate duce la moarte.
Chiar dacă aceşti copii supravieţuiesc şi cresc, „ei nu se dezvoltă”. „Ei vor avea dificultăţi la şcoală, iar la vârsta adultă ei vor putea mai greu să-şi câştige traiul; aceasta întreţine un ciclu de sărăcie de la generaţie la generaţie”, explică Harriet Torlesse.
Creierul, inima, sistemul imunitar, importante pentru dezvoltare, pentru protecţia împotriva bolilor, depind de vitamine, de minerale, de proteine.
insistă această expertă în nutriţie.
Această sărăcie alimentară severă este concentrată în 20 de ţări, cu situaţii extrem de îngrijorătoare în Somalia (63% dintre copiii sub cinci), în Guineea (54%), Guineea-Bissau (53%) sau Afganistan (49%).
Chiar dacă nu există date pentru ţările bogate, copiii din gospodăriile sărace nu sunt feriţi nici ei de aceste carenţe alimentare.
Raportul acordă o atenţie specială situaţiei din Fâşia Gaza, unde ofensiva israeliană provocată de atacul fără precedent al Hamas din 7 octombrie 2023 a dus la „prăbuşirea sistemelor de alimentaţie şi de sănătate”.
Sprijinindu-se pe cinci serii de recoltări de date realizate prin SMS în perioada decembrie-aprilie, pe lângă familii ce beneficiază de ajutor financiar în Fâşia Gaza, UNICEF estimează că 9 copii din 10 trăiesc acolo într-o sărăcie alimentară severă. Aceste date nu sunt neapărat unele reprezentative, însă ilustrează deteriorarea catastrofală a situaţiei din 2020 încoace, când doar 13% dintre copiii se aflau în această situaţie, potrivit agenţiei ONU.
La nivel mondial, constatând doar un „progres lent” în zece ani de luptă împotriva sărăciei alimentare, raportul îndeamnă la punerea în aplicare a unor mecanisme de protecţie socială şi de ajutor umanitar pentru cei mai vulnerabili.
El cere de asemenea o transformare a sistemului agro-alimentar, acuzând existenţa unor băuturi prea dulci şi mâncăruri industriale ultra-transformate, „comercializate în mod agresiv către familii şi care devin normă pentru hrana copiilor”.
Aceste produse sunt adesea „nu foarte scumpe, însă cu un conţinut crescut de calorii, foarte sărate, grase. Ele suprimă foamea, însă nu aduc vitaminele şi mineralele de care au nevoie copiii”, subliniază Harriet Torlesse.
Iar copiii prind foarte devreme gustul acestor mâncăruri, potenţial pentru întreaga lor viaţă, ceea ce favorizează obezitatea.
