Președintele României, Klaus Iohannis, pleacă mâine, 11 iunie, la Riga, pentru a participa la Summitul Formatului București 9 (B9). În cadrul reuniunii găzduite de capitala Letoniei, liderul de la Cotroceni va reitera necesitatea continuării măsurilor de sprijin pentru partenerii cei mai expuși din regiune, precum Republica Moldova, transmite Radio Chișinău, potrivit radiochisinau.md.
Președintele Klaus Iohannis va coprezida summitul alături de președintele Letoniei, Edgars Rinkēvičs, și de președintele Poloniei, Andrzej Duda. La eveniment va participa, de asemenea, secretarul general NATO, Jens Stoltenberg, potrivit unui comunicat al Administrației Prezidențiale de la București.
Reuniunea la nivel înalt a statelor din Formatul București 9 se desfășoară cu o lună înaintea Summitului aniversar al NATO de la Washington, care marchează împlinirea a 75 de ani de la înființarea Alianței. Liderii vor avea, la Riga, oportunitatea unui schimb aprofundat de opinii cu privire la obiectivele majore și principalele rezultate preconizate pentru Summitul de la Washington, cu accent pe consolidarea posturii NATO de descurajare și apărare pe Flancul Estic, precum și pe intensificarea sprijinului pentru Ucraina.
Agenda discuțiilor va viza, astfel, continuarea implementării deciziilor Aliaților adoptate în cadrul celor mai recente Summituri NATO, inclusiv în ceea ce privește angajamentele de investiții și cheltuieli pentru Apărare, precum și sprijinul multidimensional acordat Ucrainei.
Totodată, președintele României va pleda, în acest context, pentru o atenție sporită asupra situației de securitate din regiunea Mării Negre, adaptată evoluțiilor din ultima perioadă, și importanței strategice a acestei zone pentru securitatea Aliaților, care a fost consacrată în Conceptul Strategic al NATO din 2022.
Formatul B9 este o organizație înființată în 2015 în București, la inițiativa președinților României Poloniei în cadrul unei întâlniri bilaterale. Membrii săi sunt Bulgaria, Republica Cehă, Estonia, Letonia, Lituania, Polonia, România, Slovacia și Ungaria. Aceasta a luat naștere ca reacție față de atitudinea agresivă a Rusiei, în special după anexarea peninsulei Crimeea și desfășurarea operațiunilor militare din Donbas în 2014.
