Aproape 50 de milioane de alegători francezi sunt chemaţi la urne pentru a stabili noua componenţă a Adunării Naţionale, adică numirea a 577 de deputaţi, în două tururi, duminică şi 7 iulie, ceea ce ar putea schimba radical peisajul politic politic în Hexagon. Cristina Cileacu, trimisul special Digi24 la Paris, relatează care este atmosfera la secțiile de vot, unde prezența se anunță deja mai mare decât la alegerile europarlamentare, oamenii simțind că aceste alegeri au un impact mai mare și mai direct asupra lor.
Toate sondajele arată că forțele extremiste vor veni la putere cu un scor zdrobitor
ACTUALIZARE 15:30 Toate sondajele arată că forțele extremiste vor veni la putere cu un scor zdrobitor, în timp ce partidul președintelui Emmanuel Macron se îndreaptă către o înfrângere umilitoare. Cel mai recent sondaj arată că Partidul Adunarea Națională, de extremă dreapta, condus de Jordan Bardella, un politician de doar 28 de ani, are mari șanse să obțină majoritatea absolută în Parlament.
Franța este o economie puternică în Europa și nu numai. E a șaptea economie a lumii ca mărime și oamenii care vor să facă afaceri cu Franța în continuare vor avea nevoie de stabilitate și e ultimul lucru pe care îl va avea această țară, având în vedere că ne așteptăm ca în urma alegerilor extremiștii să câștige o majoritate confortabilă în Parlament și să conducă Guvernul. Macron va trebui să aibă o coabitare cu acest guvern și să încerce să își ducă mai departe politicile cu un guvern care îi va fi ostil. Politicile pe care vor să le facă extremiștii presupun măriri de taxe, dar și tăieri de taxe pentru cei care au vârsta sub 30 de ani. Sunt niște lucruri care, economic vorbind, se bat cap în cap și experții spun că toate propunerile economice făcute de reprezentantul partidului de extremă dreaptă francez sunt nerealiste.
Cristina Cileacu, trimisul special Digi24 la Paris
Trimisul special Digi24: Extremiștii de dreapta cer ca francezii să aibă mai multe drepturi
„Președinta secției de votare mi-a spus că a fost președinta aceleiași secții și la alegerile europarlamentare și s-a declarat profund uimită că de data aceasta francezii vin în număr mult mai mare la vot. Au fost și momente în care se făceau mici cozi, procesul de votare merge foarte-foarte repede. Ce este specific în acest cartier, e vorba de un cartier cu foarte mulți migranți. Dacă la alegerile europarlamentare oamenii au ieșit la vot, dar nu erau neapărat interesați de politicile europene – pentru că nici în Franța nu sunt foarte bine înțelese aceste politici europene -, de data aceasta e vorba de un impact mult mai direct, pentru că un partid de extremă dreapta, în cazul în care ar ajunge la putere, și-ar pune cel mai probabil în practică politicile pe care le-a anunțat deja în platforma-program, respectiv politici împotriva imigranților.
Mai mult decât atât, extremiștii de dreapta francezi spuneau chiar că este cazul ca cetățenii francezi să aibă mai multe drepturi decât oricine altcineva. Ei spun că nu sunt de acord cu cetățenia dublă, e vorba că nu poți iubi decât o singură țară și atât.
La această secție de votare la care suntem noi au trecut oameni care sunt veniți la Paris din toată lumea. E simplu să-i observi, pentru că mulți se îmbracă precum în zonele lor și arată diferit decât francezii tradiționali.
Toată lumea vine și-și exprimă dreptul la vot. Să vedem dacă sondajele care indicau o creștere foarte mare a extremei drepte se vor transforma și în realitate în această seară după ora 20:00, când urnele de vot din toată Franța se vor închide.”
Secțiile s-au deschis în teritoriile de peste mări
ACTUALIZARE 08:13 Birourile de vot s-au deschis sâmbătă în unele teritorii de peste mări pentru primul tur al celor mai urmărite alegeri legislative din Franţa în care extrema dreaptă este marea favorită, în faţa stângii şi mult înaintea taberei prezidenţiale.
Primii care au mers la urne au fost alegătorii francezi din Saint Pierre şi Miquelon, arhipelag în Atlanticul de Nord, aproape de Canada, unde birourile de vot s-au deschis sâmbătă la ora locală 08:00 (10:00 GMT), ei fiind urmaţi de cei din Antile, Guyana, Polinezia Franceză şi cei care trăiesc pe continentul american.
Câteva militante ale mişcării feministe Femen au desfăşurat sâmbătă o acţiune la Trocadero, vizavi de Turnul Eiffel: cu sânii goi şi acoperiţi cu sloganuri împotriva extremei drepte, curăţând locul cu „dizolvant antirasism”.
„Două dinamici”
Instituţiile de sondare a opiniei publice şi politicienii se aşteaptă la o creştere accentuată a prezenţei la vot în comparaţie cu alegerile legislative din 2022, când s-a înregistrat o participare la vot de 47,51%. De data aceasta s-ar putea ajunge la două treimi din alegătorii înregistraţi.
Aceasta se datorează în parte consecinţelor potenţial istorice ale actualelor alegeri legislative.
Există „două dinamici”, analizează Brice Teinturier, de la Institutul de sondare a opiniei publice Ipsos. „Una este o dinamică a speranţei, alegătorii de stânga spun că, dintr-o dată, poate exista o alternanţă (…) şi aceasta se referă şi mai mult la alegătorii RN”.
„Şi alt motor de mobilizare este politizarea negativă, frica, teama suscitată de RN şi, pentru o parte a electoratului de asemenea de coaliţia de stânga”, Noul Front Popular (NFP), care reuneşte Partidul Socialist, ecologiştii, Partidul Comunist şi Franţa Nesupusă (La France insoumise, stânga radicală).
Ce spun sondajele
Două sondaje de opinie publicate vineri creditează tabăra extremei drepte cu 35%, respectiv 36,5% din intenţiile de vot, NPF – cu 27,5-29%, iar tabăra macronistă – cu 20,5-21%.
Potrivit unor sondaje, obţinerea majorităţii absolute este acum posibilă pentru RN şi aliaţii săi.
Presiunea este mai puternică în tabăra prezidenţială. Acesta din urmă a promis joi „cea mai mare claritate” cu privire la atitudinea de urmată între cele două tururi de scrutin.
Campania de trei săptămâni, marcată de incidente pe teren, s-a încheiat cu acuzaţiile lui Gabriel Attal de rasism la adresa candidaţilor RN.
Dacă Jordan Bardella ar deveni prim-ministru, ar fi pentru prima dată de la al doilea război mondial când un guvern de extremă dreapta ar conduce Franţa.
Macron a dizolvat Adunarea Națională
Preşedintele Emmanuel Macron a provocat aceste alegeri anticipate anunţând dizolvarea Adunării pe 9 iunie, în seara victoriei extremei drepte la alegerile europene.
Sondajele de opinie şi politicienii se aşteaptă la o participare mult mai mare decât la alegerile legislative din 2022, când s-au prezentat la urne 47,51% dintre alegători. De data aceasta, prezenţa la vot ar putea ajunge la două treimi din alegătorii înregistraţi.
Semne ale prezenţei ridicate aşteptate: votul online, deschis până joi cetăţenilor francezi care locuiesc în străinătate, a atins un număr record de 410.000 (250.000 în 2022).
