În zorii zilei, tensiuni și emoții au cuprins comemorarea victimelor deportărilor staliniste din 1949 la Gara Bălți-Slobozia, marcând un eveniment plin de controverse datorită participării unui sobor de preoți afiliați Patriarhiei Ruse, acuzați de susținerea agresiunii militare în Ucraina.
Noi am venit să comemorăm, dar nu să ne închinăm la cel care ne-a dus și ne-a chinuit, a distrus familii, copii și părinți.
a spus Vera Albu, victima deportărilor staniliste
Primăria se supune Mitropoliei Moldovei, care canonic este supusă Mitropoliei Ruse și acest lucru nu este corect, pentru că Chiril binecuvântează ostașii să ucidă oameni, aceasta nu e biserică.
a menționat Constantin Măgaz, victimă a represiilor staliniste
Activistul civic Maxim Burduja s-a înlănțuit de monumentul „Victimele represiilor politice” în semn de protest față de restricțiile impuse de autoritățile locale, care limitează dreptul victimelor de a oficia slujbe religioase pentru toate cultele.
Venim să ne amintim de acele orori și cei care sunt de la primărie ne încalcă acest drepturi. Practic ei ne-au spus că nu va fi lumină, nu va fi posibil de vorbit la microfon, doar flori vom depune. Vedem că ne-au mințit din cabinetele primăriei.
a comentat Maxim Burduja
Slujba, oficiată de un sobor de preoți de la Episcopia de Bălți și Fălești în frunte cu prelatul Marchel a fost criticată pentru că aceștia sunt văzuți ca susținători ai politicii Kremlinului, inclusiv a agresiunii militare în Ucraina.
Nu au nici un drept pentru că ei susțin războiul, susțin deportările tot ce este rău și amoral și își bat joc de valorile general umane.
a spus Valeriu Capcelea, profesor universitar
Slujba s-a efectuat la nivel. Dar s-a soldat cu mici proteste? Aceste proteste le fac cei care vor gălăgie. Mai mult nu am ce spune.
a menționat Aristarh Mihaescu, fratele Episcopului de Bălți și Fălești, Marchel
În timpul ceremoniei, tensiunile au escaladat când aparatura a fost deconectată, iar un profesor de educație fizică, de la Mitropolia Moldovei, a intervenit în forță pentru a preveni protestele.
Reprezentanții Consiliului Municipal Bălți susțin că evenimentul organizat în cinstea celor aproape 800 de bălțeni deportați a fost legal, în ciuda acuzațiilor de partizanat.
Administrația noastră tot este de partea lor. Așa că se vede politica de la est.
Îmi pare dureros că 75 de ani de comemorare a deportărilor se face, cel puțin la noi în oraș, de niște persoane care nu au nici o atribuție, și îmi pare rău că mass-media reflectează opinia numai a unei persoane.
a comentat Irina Serdiuc, secretara Consiliului Municipal Bălți
Operațiunea IUG a fost una dintre cele mai drastice campanii de deportare organizate de regimul sovietic, începută în noaptea de 5 spre 6 iulie 1949, în Basarabia și Bucovina de Nord. În cadrul acestei operațiuni, aproximativ 35 de mii de persoane, majoritatea țărani și intelectuali, au fost forțate să părăsească locuințele și transportate în Siberia și Kazahstan în condiții extrem de grele. Scopul declarat al deportărilor a fost „curățarea elementelor antisovietice.
