Ați observat că unii ne spun tot mai activ despre Uniunea Economică Eurasiatică ca alternativă la integrarea europeană? Azi vă voi explica cu cifre că acolo se trăiește mai rău, mai puțin, salariile și pensiile sunt mai mici și singurul beneficiar al acelei Uniuni este Federația Rusă.
Haideți să comparăm cum se trăiește în două state cu istorie apropiată din UE, dar cu economie modestă cel puțin la scară europeană – România și Estonia, și, desigur în Federația Rusă – de departe cel mai bogat stat al Uniunii Euroasiatice.
Salariul! Cel mai bun exemplu, unul bine-cunoscut de oricine are neamuri peste hotare. Pentru a fi obiectivi, să vedem cum au evoluat lucrurile în ultimii zece ani, până la anexarea Crimeii și acum.
2013 – În Moldova se destramă AIE, premierul Filat demisionează, iar Aliona Moon ia locul 14 la Eurovision cu piesa „O Mie”. Salariul mediu pe economie e de cca 292 $, nici nu se poate compara cu România unde e 476, Rusia cu 936 dolari și Estonia cu 1253. O situație prognozabilă parcă, cu statul nostru la coadă, dar ce se întâmplă peste 10 ani?
Salariul mediu în Moldova crește la 553$, în România 810, Rusia până la 969, iar în Estonia până la 1770. Dar mai interesant e să ne uităm la salariile în regiunile rusești, spre exemplu, în Altai, o regiune cu 2.1 milioane de oameni – salariul mediu ajunge la 479$, în Voronej – 590$, iar în Saratov 549$. Adică în regiunile comparabile ca populație cu Moldova – salariile sunt și ele similare. Vorba clasicului, Moscova nu e Rusia.
Și pentru că nici salariile, nici condițiile de muncă în ultimii ani nu au devenit mai bune în Rusia, moldovenii s-au tras în UE. Unde sunt mai respectați, mai bine plătiți și cel mai important unde economia nu scade pentru că mușchiul președintelui vrea să invadeze o țară vecină, cum s-a întâmplat cu anexarea Crimeii in 2014, după ce salariile rușilor au scăzut aproape în două. Iată ce arată cifrele. În 2013 din țările CSI, și în special din Rusia, veneau peste 66%, din toți banii trimiși acasă de concetățenii noștri împrăștiați prin lume. Anul trecut însă mai mult de jumătate din remitențe au fost trimise din Uniunea Europeană, destinație pe care mulți moldoveni au preferat-o Rusiei, mai ales după liberalizarea regimului de vize. În 2023, din Rusia în Moldova au venit doar 9% din transferuri, și până la războiul declanșat împotriva Ucrainei, această cifră era deja destul de mică, în jur de 11%. Ce e important de menționat este că în timp remitențele au crescut, adică moldovenii trimit mai mulți bani, lucrând în condiții mai bune în UE. Iar cu unele state avem și aranjamente ca gasterbaiterii să primească pensii. După intrarea în UE acest fapt va fi garantat oriunde ai lucra în uniune.
Dar poate viața deși nu la fel de prosperă ca în UE e cel puțin mai lungă în Uniunea Eurasiatică? Mai puține produse procesate și mai multă natură? Nici aici nu avem vești bune pentru pro-ruși. Un moldovean are speranța de viață de 71 de ani, rușii – un pic mai mult 72, românii pe de altă parte 76, iar estonienii cu 7 ani mai mult decât noi – 78. Explicația diferenței este simplă până în 2027, aproximativ 60 de miliarde de euro vor fi cheltuite în cadrul diferitelor programe de finanțare ale UE pentru sănătate și noi vom putea beneficia de ele și înainte de aderare.
Să continuăm cu pensiile, dacă trăiești puțin, măcar statul să aibă grijă de tine. Și aici datele nu arată bine pentru Moscova. Chiar dacă au o pensie medie de 238 euro adică cu vreo 50 de euro mai mult decât la noi, în România pensia este practic dublă – 424 de euro, iar în Estonia de vreo 3 ori mai mare – 680 euro. Și ce e mai important este că în ultimii zece ani – pensia românească a crescut de 4 ori, iar cea estoniană de două ori, pe când cea din Rusia a rămas aproximativ la fel. Adică, statele europene investesc în bunăstarea bătrânilor și o văd ca prioritate, iar statul rus crește cheltuielile pentru război.
Și pe final mitul meu preferat – unde ne vom exporta producția agricolă dacă nu în Uniunea Eurasiatică. Iarăși analizând ultimii ani, putem spune clar – în UE. Încă 11 ani în urmă exportam de 2 ori mai mult în Europa decât în Rusia, iar în 2022 situația a devenit și mai clară, am exportat de 2 miliarde și jumătate în UE, iar în Rusia doar de 190 milioane, adică mai bine de 10 ori mai puțin. Susținătorii Uniunii eurasiatice vor riposta spunând că acolo sunt multe țări importante pentru noi și da – dacă le adunăm obținem vreo 300 de milioane, adică noi tot exportăm de aproape 7 ori mai mult în UE.
Sper că ați rezistat acestei rafale de cifre și că am ajuns de comun la concluzia că dacă vrem salarii și pensii mai mari, o piață unde putem exporta fără pripoane și o viață mai lungă – alegerea este clară Uniunea Europeană, cea Euroasiatică nu are nici potențialul să o ajungă din urmă nici în următorii 20 de ani.
