Sprijinul pe care Alianța Nord-Atlantică a decis să îl acorde Ucrainei la summitul istoric de la Washington reprezintă o garanție suplimentară că Ucraina și Republica Moldova își pot îndeplini calea europeană și transmite un semnal Moscovei că NATO nu va obosi în acest efort, a declarat joi secretarul general adjunct al organizației, Mircea Geoană, într-un interviu acordat la Washington pentru CaleaEuropeană.ro.
Prin deciziile luate la Washington “transmitem un mesaj foarte clar către Moscova, și către Federația Rusă și către alții, și anume că NATO este puternic și hotărât să își apere teritoriul, populația, economia, infrastructura”, a afirmat Geoană, după două zile ale unui summit aniversar de 75 de ani de la înființarea Alianței, încheiate cu adoptarea Declarației de la Washington.
Referindu-se la semnalul pe care Alianța l-a transmis Moscovei prin deciziile sale de la Washington, secretarul general adjunct al NATO a precizat că acestea reprezintă și o gură de oxigen pentru Ucraina, precum și “o garanție suplimentară că drumul său european, calea europeană a Republicii Moldova și a Ucrainei se pot îndeplini, strategic vorbind”.
Liderii celor 32 de state membre ale NATO au aprobat miercuri, prin Declarația finală a summitului de la Washington la 75 de ani de la fondarea Alianței, planurile secretarului general Jens Stoltenberg privind înființarea misiunii NATO de asistență de securitate și instruire pentru Ucraina, cu un comandament în Germania și centre logistice în estul Alianței, inclusiv pe teritoriul României, precum și un angajament financiar de 40 de miliarde de euro pentru anul următor și înființarea poziției de Înalt Reprezentant al NATO pentru Ucraina. Liderii NATO au stabilit că Alianța va prelua coordonarea și furnizarea majorității asistenței internaționale în materie de securitate pentru Ucraina.
Vorbind despre rolul României în acest context, Mircea Geoană a insistat că România “este o țară cu o valență strategică multi-regională excepțională”, cu rol și “în Marea Neagră, și către Caucaz, și către Ucraina și Moldova, și în Europa Centrală și de Nord, și în Balcani și în Orientul Mijlociu”.
La ultimul summit NATO în calitate de secretar general adjunct, Geoană s-a plasat pe el însuși în postura de “spărgător al unui plafon de acces la poziții foarte mari”. De cinci ani în această poziție, Mircea Geoană ocupă cea mai înaltă funcție aliată deținută vreodată de un român și de un est-european.
“Toată viața mea am muncit ca România să fie integrată în NATO. Am încheiat aderarea, negocieri de aderare la Uniunea Europeană și acum termin 5 ani de zile, zic eu, de succes. (…) Eu sunt doar un spărgător al unui plafon de acces la poziții foarte mari. Plafon pe care eu l-am spart: poziția cea mai mare pe care a avut-o un român sau româncă. Eu sunt absolut convins și voi face tot ce ține de mine ca acesta să fie doar un început” pentru români și românce, a conchis el.
Interviul integral:
CaleaEuropeană.ro: Domnule secretarul general adjunct al NATO, Mircea Geoană, bine ați revenit pe Calea Europeană de aici, de la summitul istoric de la Washington, unde Alianța Nord-Atlantică împlinește 75 de ani de la înființare, iar România marchează 20 de ani de la aderare.
Mircea Geoană: Este un summit special și pentru mine și pentru noi, pentru români. Cred că știm bine cât de mult a contat decizia americană pentru ca România să devină membru al NATO. Chiar astăzi se împlinesc mulți ani de zile de la vizita președintelui Clinton la București, când am fost refuzați prima dată. Pentru mine, care am început ca foarte tânăr ambasador, această călătorie către NATO, iată-mă ajuns la vârful NATO. Este un moment istoric pentru Alianță, dar cred că și pentru România, dar și pentru mine personal este un moment foarte simbolic.
CaleaEuropeană.ro: Cu siguranță este un moment istoric pentru toată lumea și a fost un summit cu decizii istorice. Declarația finală de la Washington vorbește în termen foarte clar despre susținerea Ucrainei, despre amenințarea rusă, despre provocarea sistemică pe care o reprezintă China. În egală măsură, s-au luat și decizii cu privire la susținerea pe termen lung a Ucrainei, înființarea unei misiuni NATO, sprijin financiar. Ce semnal transmite Alianța de aici, de la Washington, pentru principala sa amenințare, și anume Federația Rusă?
Mircea Geoană: Suntem o organizație care este extrem de mobilizată, este foarte predictibilă. NATO înseamnă pace și faptul că noi ne întărim apărarea și descurajarea pe teritoriul NATO reprezintă cea mai bună formulă de a păstra pacea, pentru că Federația Rusă și alții înțeleg mesajul de forță. Președintele Reagan vorbea despre pace prin forță, prin putere. Atunci când noi ne întărim flancul estic, când ne întărim capabilitățile militare, când avem mult mai multe forțe pregătite, 500.000 de forțe NATO în stare de alertă permanentă, o nouă forță aliată de reacție, nu facem altceva decât să transmitem un mesaj foarte clar către Moscova, și către Federația Rusă și către alții, și anume că NATO este puternic și hotărât să își apere teritoriul, populația, economia, infrastructura.
Pentru Ucraina reprezintă, aș spune eu, mai mult decât o gură de oxigen. Reprezintă o garanție a faptului că vom rămâne alături de dânșii atâta vreme cât vor avea nevoie de noi. Pentru că o Ucraină independentă, capabilă să stea pe picioarele proprii și ca democrație, și ca economie, și ca forță militară, reprezintă o contrapondere la agresivitatea Rusiei. Reprezintă pentru noi, pentru România, de exemplu, o profunzime strategică importantă teritorial, militar și strategic. Pentru Republica Moldova reprezintă o garanție suplimentară că drumul său european, calea europeană a Republicii Moldova și a Ucrainei se pot îndeplini, strategic vorbind. De aceea, astăzi, la Washington, liderii noștri și noi toți ca lideri ai Alianței, am arătat că Ucraina va avea sprijinul nostru. Este un semnal inclusiv către Moscova pe care noi vrem să îl spunem foarte clar. Să nu creadă cineva că noi o să obosim în sprijinul pentru Ucraina, chiar dacă sunt discuții uneori delicate. Și în România sunt discuții. De ce să-i ajutăm? Avem probleme istorice încă nerezolvate. Noi nu suntem surzi la aceste chestiuni, dar în pofida acestor chestiuni și deși în democrații lucrurile sunt mai complicate decât în regimuri autoritare, interesul nostru strategic este ca Ucraina să rămână în picioare ca stat independent, ca stat suveran și care cât mai repede cu putință să se alăture familiei euroatlantice.
CaleaEuropeană.ro: În pofida acestor chestiuni, Ucraina pleacă de la acest summit cu sprijinul aliat pentru calea sa ireversibilă de aderare la NATO, cu sisteme de apărare antiaeriană Patriot din partea Statelor Unite, Germaniei, României și altor aliați, cu o misiune NATO care va avea un comandament în Germania, dar și puncte logistice în estul Alianței, implicit și în România. Cu ce rol pleacă România de aici, de la summitul de la Washington, pentru viitoare arhitectură de securitate euroatlantică după acest summit?
Mircea Geoană: România este o țară cu o valență strategică multi-regională excepțională. România are un rol și în Marea Neagră, și către Caucaz, și către Ucraina și Moldova, și în Europa Centrală și de Nord, și în Balcani și în Orientul Mijlociu. De aceea, când România devine mai puternică strategic, ea devine de fapt o ancoră multi-regională. Avioane F-16, foarte curând se va termina antrenamentul piloților ucraineni la noi, la Fetești. Deja se anunță trimiterea primelor F-16 din Danemarca și din alte părți către Ucraina și de aceea sunt absolut convins că această valență strategică a României va fi amplificată de faptul că NATO va face și mai mult pentru România și pentru zona Mării Negre. Acest sistem Patriot, care a fost practic împrumutat ucrainenilor, va fi completat și compensat nu doar prin alte sisteme Patriot într-o prioritizare mai accelerată din partea producătorului american, dar și cu alte tipuri de protecție pentru teritoriul nostru, inclusiv în zona aeriană, zonă de drone, în zonă de poliție aeriană mult mai puternică.
Ce s-a întâmplat de fapt după căderile de resturi de drone în Delta Dunării în urma atacurilor rusești pe porturile dunărene ale Ucrainei? Imediat, NATO în dialog cu România evident, a venit cu măsuri de completare.
CaleaEuropeană.ro: Ce măsuri au fost luate acum, la Washington, pentru partea de sisteme de apărare aeriană integrată?
Mircea Geoană: Conversația nu este nouă. Conversația a început de ceva timp, ea depășește sistemul Patriot. Evident că pentru presă este un subiect foarte precis și în mod normal trezește comentarii, dar de fapt, noi acum discutăm despre implementarea planurilor de apărare și descurajare pentru zona Marea Neagră, Mediterană, planul sudic. În acest moment, cu sprijinul României și cu investițiile românești, Comandantul Suprem Aliat și liderii noștri militari intră într-o fază în care deja suntem în complet altă generație de protecție a teritoriului, populației și economiei României și a țărilor de pe flancul estic. Asta înseamnă de fapt și sisteme multi-domeniu și in cibernetic și spațial. Se întâmplă foarte multe lucruri acolo, în domeniul maritim, pentru că Marea Neagră rămâne vulnerabilă, în domeniul protecției infrastructurilor critice, pentru că avem multe interese economice în Marea Neagră și pe Dunăre. Sper din toată inima că și Dunărea să fie dragată, să înceapă să redevină o arteră comercială și strategică care se lege Marea Neagră. Vreau să văd, așa cum mă bucur să văd că România, Grecia și Bulgaria au semnat un acord de mobilitate militară pe această direcție foarte importantă.
Nu facem infrastructuri de dragul NATO, dar facem infrastructuri dragul economiei noastre. Lipsesc infrastructuri în zona noastră. Avem nevoie de infrastructuri care să fie capabile ziua și noaptea să transporte tiruri, marfă și turiști, iar când e nevoie de exerciții sau nevoie de manevre militare NATO să fie capabile. Aceleași poduri noi, aceleași infrastructuri noi, aceleași tuneluri, aceeași cale ferată.
Vorbim despre Moldova și despre Ucraina, România sunt convins că va avea împreună cu Republica Moldova un rol important în reconstrucția acestei țări. Vom ajunge și în momentul reconstrucției. De exemplu, Italia a adoptat Odesa în cadrul președinției la G7. România trebuie să lucreze și cu alte țări pentru a putea să avem și dividendele economice ale acestui sprijin pentru Ucraina. În esență, este o perioadă de mare transformare. După o generație practic de iluzie strategică că lumea este simplă și pașnică și trăim într-o lume post-modernă, ne-am trezit la realitatea dură că Rusia, China, Iran, Coreea și alții sunt periculoși. Ne întărim apărarea, dar întărind apărarea apărăm pacea, ne dezvoltăm economia. Vorbind despre economie, planul industrial de producție, de apărare pe care l-am adoptat aici, la Washington, trebuie să fie un semnal foarte clar și pentru România și pentru alte țări că avem nevoie să renaștem industria de apărare, industria duală. Avem foarte multe start-up-uri, tineri, tinere, cu idei formidabile pentru tehnologii cu dublă întrebuințare. Acest lucru trebuie să fie o invitație pentru noi, pentru ca în modelul economic mult mai rezilient al acestor vremuri complicate, România să aibă un model economic în care și industria de apărare să creeze joburi, să creeze exporturi, pentru că până la urmă, oricum am discuta, economia este importantă și dacă tot investești bani în apărare ar fi bine să îți vină și un avantaj economic și tehnologic pentru țara ta.
CaleaEuropeană.ro: Ați menționat Republica Moldova și în declarația finală a summitului, dincolo de sprijinul pentru integrarea europeană, se vorbește de faptul că NATO este dispus să se angajeze în dialoguri cu partenerii euroatlantici atât de mult cât își doresc dânșii acestea. Este NATO pregătită, în cazul în care Republica Moldova își dorește să adopte decizii curajoase, să sprijine o viitoare arhitectură de securitate pentru Republica Moldova?
Mircea Geoană: NATO niciodată nu a bătut la ușa nimănui pentru a îi face vreo invitație de a face mai mult decât acea țară dorește să facă cu noi. Noi am vrut să intrăm în NATO, nu NATO a venit la noi. Suedia și Finlanda s-au trezit, după secole sau decenii de neutralitate, că Rusia este agresivă și au venit către noi. De aceea, Republica Moldova este un partener vechi al nostru. Avem de 30 de ani un parteneriat foarte serios cu dânșii, iar noi respectăm constituția de neutralitate a Republicii Moldova și sperăm să adere la UE cât mai repede. Decizia este a dânșilor, când și dacă vor dori să meargă la un alt nivel de colaborare.
Mai este ceva interesant. Republica Moldova este un partener comun al NATO și Uniunii Europene. De aceea, noi, într-un fel indirect, ajutăm și la progresul aderării europene. Toate la timpul potrivit. Avem un parteneriat foarte dinamic cu Republica Moldova, răspundem solicitărilor dânșilor. Politic și strategic este până la urmă decizia dânșilor. Cât de repede, cât de departe ar fi dispuși să meargă în relația cu NATO.
CaleaEuropeană.ro: În urmă cu 27 de ani nu vă aflați la Washington, erați la București pentru lansarea parteneriatului strategic dintre România și Statele Unite, chiar în această zi. Astăzi suntem la Washington și dumneavoastră sunteți la finalul unui mandat de cinci ani de secretar general adjunct al NATO, cel mai longeviv secretar general adjunct al NATO, iar Jens Stoltenberg, al doilea cel mai longeviv secretar general NATO, este tot la final de mandat după un deceniu. Cum vă găsește acest final de mandat? Care a fost atmosfera în Consiliul Nord-Atlantic la acest final de mandat și ce sfaturi aveți pentru liderii care vor urma la cârma Alianței?
Mircea Geoană: Spuneam că este un summit simbolic, cel puțin pentru mine și pentru România, pentru că vorbeam de parteneriatul strategic cu Statele Unite, practic eu l-am inventat când eram ambasador, după ce am fost refuzați să aderăm la NATO prima dată și vizita președintelui Clinton a fost un pariu riscant. Sper să avem președinți americani care să vină în România în anii care vin. Pentru mine, după acest ac în timp, este un sentiment de destin împlinit. Toată viața mea am muncit ca România să fie integrată în NATO. Am încheiat aderarea, negocieri de aderare la Uniunea Europeană și acum termin 5 ani de zile, zic eu, de succes. Modul în care liderii, aliații, m-au aplaudat ieri și mi-au mulțumit la finalul sesiunii pentru munca mea, este un sentiment de mare satisfacție. Pentru cei mai tineri, o să le spun cum spun americanii: “the sky is the limit”. Eu sunt doar un spărgător al unui plafon de acces la poziții foarte mari. Plafon pe care eu l-am spart: poziția cea mai mare pe care a avut-o un român sau româncă. Eu sunt absolut convins și voi face tot ce ține de mine ca acesta să fie doar un început. Vreau să văd români și românce în poziții de influențe în toate instanțele internaționale. Și în UE, și în NATO și sunt convins că este o problemă de timp până când o româncă sau un român, spun româncă pentru că mi-aș dori să fie o româncă care să ajungă, de ce nu, și mai sus decât am ajuns eu. Pentru că eu, într-un fel, cred că am deschis drumul și am arătat că dacă ești serios, îți vezi de treabă, ai o reputație bună, lași loc de bună ziua, the “Sky is the limit”. Acesta este mesajul meu pentru generația tânără de românce și de români.
