Astăzi s-au împlinit cinci ani de la trecerea în eternitate a poetului şi prozatorului umorist Petru Cărare, traducător şi dramaturg, deţinător al „Ordinului Republicii”, laureat al Premiului Naţional, Maestru al Literaturii, informează MOLDPRES.
Solicitat de agenție, scriitorul Arcadie Suceveanu a menționat că Petru Cărare este un nume care se identifică în literatura noastră cu poezia satirică și umoristică.
Este un scriitor care s-a asociat întotdeauna cu spiritul libertății, exprimat prin satiră și umor. În anii tinereții sale, care au coincis cu dezghețul hrușciovist și mai târziu, în anii de inflorescență a ideologiei brejneviste a avut mai multe cărți de un mare curaj, precum este cea intitulată „Săgeți”, apărută în 1972, în care a inclus poezii catalogate de cerberii ideologiei de atunci drept subversive. Acele poezii erau săgeți îndreptate împotriva regimului de atunci. Drept rezultat el a fost trimis în surghiun la Telenești. Ulterior a tradus și a scris zeci de volume de parodii, epigrame și proză, dramaturgie, cărți pentru copii: „Soare cu dinți”, „Trandafir sălbatic”, „Parodii”, „Stele verzi”, „Oglinzi”, „Între patru ochi”, „Carul cu proști” ș.a. Textele lui Petru Cărare au avut întotdeauna un umor nativ, autentic, necontrafăcut. A excelat mai cu seamă în parodii. Petru Cărare a fost și a rămas un scriitor cu mare priză la public, de o popularitate pe care a avut-o poate doar Grigore Vieru.
a constatat Arcadie Suceveanu
Petru Cărare s-a născut în 1935, în satul Zaim, judeţul Tighina, astăzi raionul Căuşeni. A absolvit Facultatea de Jurnalistică a Şcolii Centrale Comsomoliste (1956) şi Cursurile Superioare de Literatură ale Institutului „M. Gorki” din Moscova (1969).
A activat în calitate de redactor şi publicist la periodicele „Colhoznicul Moldovei”, „Tinerimea Moldovei”, „Cultura Moldovei”, „Chipăruş”, „Moldova Socialistă” şi altele. A fost redactor la Editura „Şcoala Sovietică”, secretar literar la Teatrul „Luceafărul”, director al Biroului de propagare a literaturii de pe lângă Uniunea Scriitorilor din Moldova.
Primele poezii lirice ale lui Petru Cărare „O călătorie prin rai”, „Seară de vară”, „O, leliţă” ş.a., cu pronunţate accente umoristice, au apărut în ziarul „Tinerimea Moldovei” (1954-1955). A debutat editorial cu volumul de poezii umoristice „Soare cu dinţi” (1962), urmat de „Trandafir sălbatic” (1965). Pentru că era un parodist zeflemitor, care critica regimul, Petru Cărare este trimis „în surghiun” la Teleneşti; i-a fost suspendat spectacolul „Umbra Domnului” şi arestată cartea „Săgeţi” (1972).
A editat cărţile „Zodia musafirului”, „Oglinzi”, „Parodii şi epigrame”, „Cadenţe”, „Săgeţi, carul cu proşti şi alte poeme”, „Fulgere basarabene”, „Pălăria gândurilor mele”, „Peniţa şi bărdiţa”, „Între patru ochi”, „Moldovenii în cer”, „Scrieri alese”, precum şi culegerile de versuri pentru copii „Poiana veselă”, „Ploaie cu soare”, „Vânătorul”, „Ce culoare are vântul?” ş.a.
Piesele sale „Străinul”, „Drum deschis”, „Portretul” şi „Logodna cu bucluc” au fost montate la teatrele „Vasile Alecsandri” din Bălţi şi „Licurici” din Chişinău. A tradus din Esop, Ivan Krîlov, Samuil Marşak, Rasul Gamzatov, Sebastian Brant, Gianni Rodari, Francois Villon şi alţi scriitori.
Petru Cărare a fost distins cu medalia „Mihai Eminescu”, „Ordinul Republicii” şi cu titlul onorific „Maestru al Literaturii”. În 2000 a devenit laureat al Premiului Naţional pentru Literatură.
Poetul Petru Cărare s-a stins din viață la 27 mai 2019, la vârsta de 84 de ani. A fost înmormântat la Cimitirul Central Ortodox de pe strada Armenească din capitală.
