Strategia Rusiei în Moldova este să insiste pe discreditarea UE și subminarea procesului de integrare europeană și să pună mai puțin accentul pe promovarea sa, este de părere Florent Parmentier, cercetător asociat la Institutul Jacques Delors (Centre Grande Europe) și secretar general al Centrului de Cercetare Politică de la Sciences Po (CEVIPOF) de la Paris, unul dintre cei mai buni tineri cercetători francezi pe spațiul ex-sovietic, potrivit veridica.ro.
Veridica a discutat cu Florent Parmentier despre războiul hibrid dus de Rusia și actorii săi interni din Republica Moldova, evoluția narațiunilor propagandei ruse în Republica Moldova, viitoarele alegeri prezidențiale și referendumul privind integrarea europeană, situația din UTA găgăuză și regiunea separatistă transnistreană, dar și alte subiecte de interes.
VERIDICA: Din observațiile dumneavoastră, cât de mult s-a intensificat războiul hibrid al Rusiei împotriva Republicii Moldova și a guvernului pro-european de la Chișinău, după ce Rusia a invadat militar Ucraina în februarie 2022?
Florent Parmentier: În noiembrie 2020, președintele Maia Sandu și-a exprimat dorința de a îndepărta politica moldovenească de alternativele geopolitice și de a se concentra în schimb pe reformele interne pentru a consolida o direcție pro-europeană.
La acea vreme, ideea ca Moldova să deschidă negocieri cu Uniunea Europeană în timpul mandatului Maiei Sandu părea prematură sau prea ambițioasă. În consecință, președintele a evitat să inițieze orice deschidere față de Rusia, fără a căuta să antagonizeze excesiv populația.
Războiul din Ucraina a schimbat complet peisajul. Moldova a răspuns inițial conflictului prin primirea a sute de mii de ucraineni în urma agresiunii Rusiei.
Acest lucru a pătat semnificativ imaginea Rusiei, iar partidele pro-ruse s-au trezit în imposibilitatea de a susține războiul în mod direct. De atunci, guvernul moldovean a făcut câțiva pași pentru a-și consolida legăturile cu Europa, în timp ce Rusia a intensificat eforturile de destabilizare pentru a discredita și a slăbi imaginea Maiei Sandu, în special printre susținătorii ei din regiunea Găgăuzia.
Amenințările hibride sunt în prezent la un nivel foarte ridicat și este foarte posibil să se intensifice în continuare în contextul viitoarei campanii prezidențiale.
VERIDICA: Care sunt narațiunile principale pe care Rusia le-a promovat împotriva Republicii Moldova de la depunerea cererii de aderare a Moldovei la UE în martie 2022 până în prezent? Cum percepeți evoluția acestor narațiuni, necesitând vigilența și analiza noastră constantă?
Florent Parmentier: Autoritățile ruse par să prefere o abordare care nu se concentrează pe apărarea Moscovei în războiul din Ucraina, ci pe utilizarea narațiunilor care vizează discreditarea procesului de integrare europeană, critica asupra actualului guvern și condamnarea partenerilor europeni ai Republicii Moldova.
Lansarea grupului politic „Pobeda” [Victoria] în aprilie la Moscova, de exemplu, a venit cu critici la adresa UE și a referendumului privind integrarea europeană și a stârnit temeri cu privire la o posibilă reunificare între România și Republica Moldova.
Aceste narațiuni pot fi foarte contradictorii: cum pot [cei din blocul politic Victoria -n.r.] acuza guvernul că nu este cu adevărat pro-european, cum pot pretinde că acest obiectiv nu este atins și cum ar putea argumenta că Moldova riscă să-și piardă suveranitatea?
Există nenumărate exemple de astfel de tactici în ultimii doi ani de război. În acest domeniu, ONG-ul Watchdog face o treabă extraordinară de monitorizare, în special pe platformele de social media precum Telegram și TikTok, spre deosebire de Facebook sau canalele de televiziune pe care autoritățile le pot controla.
Punerea la îndoială a competenței echipei actuale de conducere a țării de a realiza reforme și de a apropia Moldova de UE este probabil una dintre liniile de atac care vor fi cel mai frecvent utilizate în viitorul apropiat.
VERIDICA: Moldova este unul dintre cele mai puțin rezistente state din Europa de Est la propaganda rusă. Cum vedeți că autoritățile de la Chișinău fac față acestor atacuri hibride și care este contribuția partenerilor externi la îmbunătățirea rezistenței împotriva propagandei ruse?
Florent Parmentier: Sunt mai multe motive care pot explica această vulnerabilitate la amenințările hibride rusești. Moldova găzduiește populație semnificativă vorbitoare de limbă rusă și alte minorități etnice, cum ar fi găgăuzii.
Evident, aceste grupuri pot simpatiza mai mult cu perspectivele rusești, ceea ce le face potențiali vectori pentru influența și propaganda rusă, mai ales într-o dezbatere politică polarizată.
De la independența sa în 1991, țara a cunoscut o instabilitate politică semnificativă și corupție, care au slăbit instituțiile statului și încrederea populațieii în guvern. Acest mediu creează un teren fertil pentru tacticile hibride rusești, cum ar fi campaniile de dezinformare, pentru a exacerba diviziunile și a submina guvernul.
În acest context, aș spune că întărirea instituțiilor statului este probabil cel mai important aspect pentru a face față acestor amenințări hibride.
Implementarea unor reforme anticorupție robuste, asigurarea independenței sistemului judiciar și consolidarea capacității administrative ar contribui foarte mult la creșterea încrederii publicului în stat. Un al doilea aspect este consolidarea securității informaționale – alfabetizarea media, sprijinirea mass-media independente, combaterea dezinformării etc. Este necesară o strategie care să aibă mai multe fațete.
VERIDICA: Cum apreciați parteneriatul militar dintre Franța și Moldova? Moldova a reușit să achiziționeze un radar cu ajutorul Franței, dar mai trebuie adăugate elemente pentru un sistem de apărare aeriană. Cum vedeți că acest parteneriat continuă?
Florent Parmentier: Relația personală dintre președinții Emmanuel Macron și Maia Sandu este la un nivel excepțional comparativ cu orice altă perioadă.
Între Chișinău și Paris au avut loc numeroase vizite bilaterale ale Președintelui și mai multor miniștri de ambele părți.
Provocarea pentru ambii lideri este acum de a transforma relațiile lor personale excelente în legături bilaterale durabile, bazate pe cooperări concrete dincolo de ceea ce există deja, în special în domeniul cultural. Este de remarcat faptul că Alliance Française și-a deschis porțile în Moldova încă din 1989, chiar înainte de Independența față de Uniunea Sovietică.
Războiul din Ucraina a declanșat un proiect de cooperare militară mai strânsă între Republica Moldova și Franța, simbolizat de deschiderea unei misiuni de apărare, care a stat în centrul vizitei Maiei Sandu la Paris din martie.
În primul rând, un acord de apărare stabilește cadrul legal pentru antrenamente viitoare, dialogul regulat și schimbul de informații. În al doilea rând, această cooperare include aspecte materiale precum radarele și un sistem de apărare aeriană. Parteneriatul industrial permite un angajament pe termen lung.
VERIDICA: Cum vedeți acțiunile destabilizatoare ale oligarhului fugar Ilan Șor și Moscova împotriva guvernului pro-european de la Chișinău? Sunt două păreri – că autoritățile ar trebui să intervină mai hotărât împotriva celor care practică acțiuni destabilizatoare, sau că orice intervenție mai brutală ar fi considerată un abuz al opoziției. Cum vedeți această situație?
Florent Parmentier: Cazul lui Ilan Șor prezintă o dilemă politică interesantă.
Din punct de vedere tehnic și potențial legitim, un partid poate fi interzis dacă încalcă legile naționale, incită la violență, amenință integritatea teritorială a țării sau primește influență străină ilegitimă.
Dacă se dovedește că partidul primește sprijin financiar sau logistic substanțial din partea Rusiei sau a altor actori străini care vizează destabilizarea Moldovei, atunci interzicerea acesteia este justificată. Faptele trebuie stabilite și trebuie să se desfășoare un proces echitabil.
Cu toate acestea, interzicerea unui partid ar putea avea consecințe dezastruoase pentru reputația internațională a Moldovei în ceea ce privește drepturile fundamentale. În plus, ar putea “martiriza” Partidul Șor, susținătorii considerând interdicția ca o dovadă a represiunii guvernamentale, fapt ce ar crește tensiunile sociale.
Din perspectiva autorităților, interzicerea partidului Șor la alegerile municipale din toamna anului 2023 avea propria legitimitate, bazată pe pericolele pe care le prezintă acest partid, care este asociat cu „grupuri criminale”.
Decizia Curții Constituțională a Republicii Moldova a subminat însă această strategie, iar judecătorii s-au pronunțat în concordanță cu legea.. Această decizie ar trebui să determine autoritățile să procedeze cu mare prudență în astfel de chestiuni sensibile.
VERIDICA: Autonomia administrativ-teritorială găgăuză și regiunea separatistă transnistreană pot fi platforme de pe care forțele pro-ruse ar putea declanșa diverse acțiuni de destabilizare împotriva Chișinăului, sau considerați că autoritățile de la Chișinău au situația sub control?
Florent Parmentier: Cele două regiuni se confruntă cu situații contrastante. Conducerea din Transnistria se află într-o poziție relativ mai proastă față de cea de dinainte de război din Ucraina.
Mai mulți reprezentanți ucraineni au menționat posibilitatea intervenției militare în Transnistria pentru eliminarea acestui apendice al influenței ruse. Cu toate acestea, riscul poate fi mai puțin legat de escaladarea militară, căreia Chișinăul se opune, și mai mult de colapsul socio-politic al Tiraspolului. Prin urmare, ar fi surprinzător dacă Rusia își va concentra toate eforturile asupra Transnistriei.
În schimb, Găgăuzia era deja foarte opozabilă Maiei Sandu încă din timpul alegerilor din 2020, iar relațiile cu guvernul central au rămas foarte dificile încă de pe atunci. Cu toate acestea, regiunea reprezintă doar 4% din populația totală a Moldovei.. Nici Transnistria, nici Găgăuzia nu vor să participe în vreun fel la războiul Rusiei împotriva Ucrainei.
Cu alte cuvinte, autoritățile de la Chișinău vor avea mult de luptat în lunile următoare pentru a rezista destabilizarii Rusiei, dar influența Moscovei este cu siguranță mai puțin semnificativă decât în orice alt moment al istoriei sale. Cu ajutorul misiunii Uniunii Europene, autoritățile au demonstrat până acum calmul și vigilența necesare. Discernământul va rămâne crucial înainte de alegerile prezidențiale.
