Un spectacol de teatru plin de emoție și istorie a avut loc pe peronul Gării Bălți-oraș în seara de 28 iunie. Teatrul Național Bălțean „Vasile Alecsandri” a adus în fața a peste 300 de spectatori o piesă inspirată din romanul „Tema pentru acasă” al scriitorului Nicolae Dabija, un omagiu adus suferințelor românilor din Basarabia sub ocupația sovietică.
Regizat de Ina Ilasciuc și Ciprian Răcilă, spectacolul a comemorat 84 de ani de la anexarea Basarabiei și a ilustrat tragediile prin care au trecut românii în timpul deportărilor staliniste.
Pentru noi a fost o experiență neobișnuită, am ieșit din această situație, ne-am imaginat că suntem pe scenă, că avem mai multe locații și am mers cumva cu mizanscena, recuzita.
a spus Ina Ilasciuc
Scena simplă, dar evocatoare, a pus în lumină povestea de dragoste și rezistență a două personaje centrale: profesorul Mihai Ulmu și eleva sa, Maria Răzeșu, care își găsește soțul deportat în Siberii de gheață.
Este foarte dificil, a fost o poveste grea pe plan moral și spiritual. Pentru mine a fost un rol destul de complicat, a fost dificil să mă întorc în trecut, cu acțiunile mele în trecut, în acele timpuri când erau deportările staliniste. A fost o experiență dificilă și dureroasă.
a susținut Stela Guzun
Să urmărească spectacolul au venit și părinții eroinei, care au trăit această durere a neamului în familie.
Pentru noi a fost foarte emotiv pentru că nu ne-am așteptat la așa spectacol mare, deci am retrăit foarte mult, dar ne bucurăm, ne bucurăm pentru Steluța.
a menționat mama Stelei Guzun
A doua oară părinții, buneii mei, moșii, au fost ridicați prin această poveste. Da este o problemă durută.
a spus tata Stelei Guzun
Corul de copii care a asigurat coloana sonoră în piesă a intensificat trăirile poveștii.
A fost foarte interesant, a fost neobișnuit în experiența corului nostru. A fost foarte impunător și extins.
A fost emoționant, dar în același timp am fost impresionați de ceea ce a fost, de oameni, de public. A fost nemaipomenit.
Romanul „Tema pentru acasă”, publicat în 2009, abordează teme complexe, oferind o reflecție filosofică asupra condiției umane în vremuri de criză. Piesa ridică întrebări esențiale despre destin și alegerile morale.
Foarte emoționant, foarte bine jucat, cu niște emoții foarte mari.
Pentru mine personal a fost o surpriză plăcută, dacă îmi spunea cineva cu un an sau doi în urmă că în orașul Bălți unii mai greu se lasă frapați de adevăr, îmi spunea că se poate întâmpla acest spectacol, nu-mi venea să cred. Astăzi a fost ceva extraordinar.
Spectacolul de pe peronul Gării din „Bălți-oraș” nu a fost doar o reprezentație teatrală, ci o lecție de istorie vie, care a reușit să aducă împreună comunitatea pentru a reflecta și a onora memoria celor care au suferit. O seară memorabilă care a unit trecutul dureros cu speranța într-un viitor mai bun.
A fost un spectacol “de nota zece”!!!
Cum se spune “cine nu-și știe trecutul n-are viitor”, ar fi super așa spectacole cît mai multe (și ca formă și ca conținut”.
BRAVO REGIA!
BRAVO ECHIPA!